Dincolo de nu

Eu nu m-am otravit atunci in tacerea

aia ostila si orgolioasa, fara culoare si fara forma

iar acum ma incapatinez sa caut cheia tuturor cuvintelor lumii,

moarte ori nenascute inca;

Eu nu m-am inecat in lacrimile amintirilor

autopsiate pe viu, nelalocul si nelatimpul lor

nu ma risipesc prin oameni

nici nu mai primesc straini in vizita prin mine;

Eu nu ma tem de umbra

nici de durerile care chircesc sufletul

nu cred in oameni nemacerati in ginduri

si nici in timp luat cu imprumut;

Eu nu incerc sa-L inteleg pe Dumnezeu

pentru ca nici El nu a incearcat sa ma inteleaga pe mine

desi m-a impovarat cu El insusi

ca pe o mult prea esuata preafericita.

Eu nu il scot din sarite pe "NU".

Nu mi-e bine.

Nu mi-e rau.

Pentru ca dincolo de mine sint eu.