Ossobuco cu gremolata si orez cu lamiie
Carnea, spalata si uscata foarte bine cu un servet de hirtie, se condimenteaza dupa gust.
Apoi se tapeteaza cu faina, eu o fac cu strecuratoarea de ceai sa nu curga prea multa, apoi tot in strecuratoare o vintur sa spulber faina.
Rolul ei e sa ajute la pastrarea sucurilor in carne, prajire uniforma si impiedica carnea sa lase apa in ulei, asa ca nu sare, si nu fierbe. Doar se rumeneste.
o scot deoparte
pun la calit un morcov mai mare, cubulete, o felie de telina cubulete (ar merge tije, dar nu am avut) si 2 salote. Dupa ce se calesc legumele, cca 3 minute, sting cu cidru sau cu vin alb sec.
mai las citeva clocote, apoi pun inapoi carnea, torn o cana de supa de pui si las pe foc mic pe flacara, sau se poate da la cuptor.
Intre timp, pregatesc gremolata din coaja de lamiie, de portocala (alegerea mea) usturoi, maghiran, rozmarin (ar fi mers si niste salvie) si muuult patrunjel, sare si piper
Incep asa:
continuam asa
In reteta milaneza se pun si rosii, mie nu imi plac, le-am inlocuit cu ciupercute - este o preferinta personala. De asemenea condimentele folosite sint tot pe gustul meu. Cind carnea mai are putin adaug ciupercutele.
Ca sfat: frunzele de patrunjel trebuiesc foarte bine uscate, la mine se vede ca au fost ude, si fiind putine nu le-am mai bagat la centrifuga, ca le pierdeam in vas.
Apoi m-am ocupat de lamii - am taiat doua capace:
am scobit interiorul
La risotto nu am poze pas cu pas, insa am procedat asa: am topit niste unt in tigaie, am adaugat orezul (se poate pune si ceapa si usturoi, insa eu am vrut un orez alb, ca sa am contrast cu lamiia) am pus putin vin si apa sarata (trebuia supa dar nu am vrut sa stric culoarea). Am compensat insa la parmezan. La final am adaugat zeama si coaja de lamiie.
Am servit cu cidru facut in premiera de jumatatea mea mai buna, pentru ca toamna trecuta merii au fost mult prea generosi.
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Eu astept si reteta, bine?Eu oficial nu ti-am urat bine ai venit in blogosfera...so: Bine ai venit Ralucuta!
ReplyDeleteTe pup Lilisor, am s apun si reteta, imediat ce imi aduc aminte unde am salvat pozele!
ReplyDeleteWow, cidru facut de voi.Cred ca-i o nebuneala.
ReplyDeleteDa, a fost tare bun :)
ReplyDeleteAnul asta daca o sa avem aceeasi abundenta de mere o sa facem mai mult!
Raluca,
ReplyDeleteBun venit in blogosfera culinara.
Ca in cea cristalina esti deja veteran :)
Multumesc Lia :)
ReplyDeleteAdor ossobuco!Îmi place cum ai servit!
ReplyDeletePoate îmi zici si mie cum ai facut cidru.Ma gîndesc ca a fost o bunatate.
Miha, e prima oara cind facem cidru, si am procedat in linii mari lasand la fiert un suc de mere filtrat. Sant niste recipiente speciale cu capace de fermentatie, adica prin care trece un furtun al carui capat se introduce intr-un vas cu apa. Am avut mere incredibil de dulci, ca atare nu am considerat necesar sa mai adaug zahar, dar daca as fi facut-o, n-as fi gresit! Anul asta il vom face mai bine :D mai ales ca si la sifonare mai avem de lucrat!
ReplyDeleteMultumesc pentru raspuns.Eu am cumparat cidru,dar nu prea m-a încîntat.Data viitoare o sa cumpar unul calitativ mai bun,poate e altfel.
ReplyDelete