Bucuria nu vine. E!
Bucuria nu inunda, pentru ca doare si ea, dar cu alta durere.
Bucuria sufla in suflete.
Bucuria are cheia de la toate cuvintele lumii, moarte ori nenascute inca.
Bucuria nu se organizeaza in evenimente, pentru ca nu tine cont de calendar, nu se uita la televizor, si nici n-are conexiune la internet.
Bucuria se asculta cu ochii inchisi.
Bucuria e viul fara umbra.
Bucuria se desprinde din ridurile din jurul ochilor, se impleteste cu mina care iti cade pe grumaz, se aseaza pe diminetile primite cadou.
Pentru ca bucuria este o cununa de miracole. Depline. De plinuri.
Frumos spus . :)
ReplyDeleteMultumesc :)
ReplyDelete